Violonistul Ștefan Ruha s-a născut pe 17 august 1931 la Carei, în familia lăutarului Ștefan Andrei Ruha. Tatăl i-a descoperit încă din fragedă pruncie calitățile muzicale înnăscute: auzul absolut înnobilat de simț ritmic, o melodicitate și o memorie muzicală remarcabile. Sub îndrumarea tatălui și a profesoarei Orosz Rozália, Ștefan Ruha începe studiul viorii la vârsta de 4 ani.

La doar 7 ani, tânărul violinist obține primul său premiu, cântând peste 100 de melodii lăutăreşti pe care le transpune în diferite tonalităţi. Imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial, preoții piariști din Carei îl sprijină, ajutându-l să ajungă la Cluj-Napoca pentru a avea mult mai multe șanse în evoluția violonistică. Acolo, fiind descoperit de profesorul Balogh Ferenc, ajunge violonist în orchestra Operei Maghiare, iar mai apoi student al Conservatorului Gh. Dima.

Tânărul Ruha a avut șansa de a fi apreciat de muzicienii de elită ai Clujului : pe lângă profesorul Balogh şi maestrul Ronai de la Opera Maghiară, un mare rol în viaţa sa l-a jucat dirijorul Antonin Ciolan.

A câștigat numeroase premii la Festivalul Mondial al Tineretului, Bucureşti (1953), Concursul internaţional de vioară P.I. Ceaikovski, Moscova (1958), Concursul internaţional de vioară G. Enescu, Bucureşti (1958) şi ConcursulMarguerite Long-Jacques Thibaud, Paris, (1959). Începând cu 1959, Ștefan Ruha a fost numit solist al Filarmonicii clujene. În anul 1962 a fost distins cu titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române "pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei". În 1973 a fost ales să înregistreze coloana sonoră a filmului Ciprian Porumbescu.

În anul 1994 a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, iar în 1997 i se acorda titlul de cetățean de onoare al municipiului Carei.

Îmbinarea unei inteligențe strălucitoare cu o sensibilitate muzicală deosebită, o memorie remarcabilă, spontaneitate în reproducerea materialului sonor, intuiție și fantezie sunt calitățile definitorii ale violonistului Ștefan Ruha, considerat unul dintre cei mai mari violoniști ai României secolului XX. S-a stins din viață în 28 septembrie 2004 la Cluj-Napoca.