Muzicolog, dirijor de cor și compozitor de renume, bucovineanul Eusebie Mandicevschi (18 august 1857 - 13 august 1929) și-a început studiile muzicale în orașul Cernăuți cu profesorul Isidor Vorobchievici, urmând apoi Universitatea din Viena unde, pe lângă istoria muzicii și estetica muzicală pe care le-a studiat cu Eduard Hanslick, și-a perfecționat stilul componistic cu profesori ca Gustav Nottebohm și Robert Fuchs, remarcându-se ca dirijor al corurilor Wiener Sing Akademie, Faber Chor, Miksch Chor, Hombostel Chor, Kapelwieser Chor, al corului de femei Eusebie Mandicevschi din Viena, dar și al orchestrei Gesellschaft der Musikfreunde din Viena, unde a funcționat în paralel ca arhivar și bibliotecar muzical.

A fost un foarte bun pedagog în domeniul muzicii, predând la Akademie fur Musik und darstellende Kunst din Viena, datorită calităților sale devenind în 1897 doctor sine examine al Universității din Leipzig, în semn de prețuire pentru studiile sale muzicologice.

Din punct de vedere al stilului componistic, Eusebie Mandicevschi a fots influențat de creația clasică și romantică deopotrivă, în ceea ce privește muzica corală, scrisă în majoritate pe versuri populare sau pe versuri ale poeților români. Madrigalele compuse de el au o individualizare pregnantă a vocilor, o inventivitate melodică.

A fost autor de muzică de teatru, putând menționa aici vodevilul "Junețe și bătrânețe", dar și opereta pentru copii "Un bal mascat în noaptea Sfântului Nicolae". Printre creațiile sale se numără muzica vocal-simfonică, de notorietate fiind cantatele dedicate soliștilor, corului și orchestrei.

În domeniul muzicii corale, a semnat 12 liturghii, muzica vocală aducând în prim plan cântece populare românești culese de Alexandru Voevidca, armonizate pentru voce și pian, compuse în diferite tonalități și pentru diverse formații corale, dovedind cunoaștere profundă a motetului și madrigalului italian, dar și a utilizării tehnicii polifoniei.

Este binecunoscut astăzi și ca editor al operelor compozitorilor Franz Schubert, Joseph Haydn, Johannes Brahms, J.S. Bach, Ludwig van Beethoven. Astfel, sunt demne de reținut expozițiile documentare Brahms (anii 1899, 1920, 1922), Beethoven (anul 1920), Schubert (anul 1922). (Antoine Golea 2010)

O serie de muzicieni români precum Ciprian Porumbescu, Marțian Negrea, Gheorghe Mandicevschi au studiat cu marele compozitor Eusebie Mandicevschi.

Personalitate a muzicii românești și universale, cel mai reprezentativ membru al familiei Mandicevschi, Eusebie Mandicevschi a fost numit de presa vremii sale "enciclopedie muzicală vie", sintagmă care ilustrează faptul că, pe lângă activitatea sa de respectat dirijor și compozitor, Mandicevski a scris multe lucrări biografice și articole despre teoria muzicii, dar și cercetări despre lucrările compozitorilor clasici.

Compozitori renumiți, precum Piotr Ceaikovski, Anton Rubinstein, Franz Liszt, l-au apreciat pe Eusebie Mandicevschi, compozitor ce a contribuit la dezvoltarea artei muzicale din epoca sa, fiind punct de reper pentru generațiile viitoare de muzicieni români.

Listă lucrări:

Muzică vocal-simfonică:

· Die Gewalt der Harmonie (1887), cantată pentru soliști, cor și orchestră

· Im Buchenland, cantată pentru soliști, cor și orchestră

Muzică de cameră, instrumentală și vocală:

· 30 de variațiuni pe o temă de Händel, pentru pian, op.5 (1883)

· 10 variațiuni pe o temă de Händel, pentru pian, sol minor, op.6 (1884)

· 28 de cântece populare vechi românești, prelucrate pentru pian, Viena, Ed. Deutsche Kunst und Musikzeitung

· două lieduri cu pian și instrumente cu coarde, op.3 (1881)

· 18 lieduri românești, pentru voce și pian, op.7 (1884), versuri de Vasile Alecsandri

· 52 cântece populare românești (1922), culese de AlexadruVoevidca, armonizate pentru voce și pian

· 80 cântece populare românești (1924), culese de Alexandru Vovidca, armonizate pentru voce și pian

· 68 cântece populare românești (1924), culese de Alexandru Vovidca, armonizate pentru voce și pian

· cântece populare din colecția Voevidca, armonizate pentru voce și pian

Muzică corală:

· Opt coruri bărbătești, op.4 (1882)

· 13 coruri mixte a cappella, op.8 (1885)

· Liturghia nr.1, în game vechi bisericești, pentru cor mixt la 4-5 voci (1880)

· Liturghia nr.2, în fa major, pentru cor bărbătesc (1892)

· Liturghia nr.3, în fa major, pentru cor mixt (1894)

· Cântări liturgice ușoare pentru voci bărbătești destinate pentru bisericile rurale (1894)

· Liturghia nr.4, în re major, pentru cor mixt (1897)

· Liturghia nr.5, în mi bemol major, pentru cor bărbătesc la patru voci (1897)

· Liturghia nr.6, în si minor, pentru cor bărbătesc la trei voci (1897)

· Liturghia nr.7, în mi major, pentru cor mixt la patru voci (1899)

· Liturghia nr.8, în fa minor, pentru corbărbătesc la patru voci

· Liturghia nr.9, în mi minor, pentru două coruri, pe trei voci egale (1909)

· Liturghia nr.10, însi minor, pentru cor mixt la patru voci (1909)

· Liturghia nr.11, în la minor, pentru cor mixt la cinci voci (1909)

· Liturghia nr.12, în la bemol major, pentru trei voci egale, text grecesc (1913)

· Opere alese, ediție îngrijită de Liviu Rusu cuprinde: (Aia-baia; Surioare; Cum te cheamă?; Doi la oi; Baba și fata; Baba și moșneagul; Nani, nani; Sfânta muncă, cor pentru voci egale, cu acompaniament de pian, versuri de Alexandru Vlahuță; Cântec de leagăn, cor pentru trei voci egale, cu acompaniament de pian, versuri de St. O. Iosif; Ruga; Pădurea doarme; Colinde; Valurile, vânturile, cor pentru două voci egale, cu acompaniament de pian, versuri de Mihai Eminescu; Revedere, cor pentru patru voci egale, cu acompaniament de pian, versuri de Mihai Eminescu; Noapte bună; Rugăciune; Cântul moldovenilor de tătari răniți; Plângi mireasă; Vin' fetițo, vin'; Frunză verde de măr dulce; Măi bădiță, măi; De-ar fi mândra; Foaie verde merișoru; Pe sub lună, pe sub stele; Sârbul și sârboaica; Vâlcule, vâlcuțule; Of, a mea fetiță; Ce mai avere, măi; Of și iarăși of; Doina orbului; Hora, cor mixt, versuri după Vasile Alecsandri; Răspunsurile mari; Pre tine te lăudăm; Tatăl nostru; Aleluia; Axion; Lăudați pre Domnul; Heruvic; Să se umple gurile noastre; Lăcrămioare, cor mixt, versuri de Vasile Alecsandri; Cântec ostășesc, cor mixt, versuri de Vasile Alecsandri ; El R'baa, cor mixt, versuri de Vasile Alecsandri)

Muzică de teatru:

· Junețe și bătrânețe (1880), vodevil, textul de Ecaterina Mandicevschi

· Un bal mascat în noaptea Sf. Nicolae (1893), operetă pentru copii, libretul de Ecaterina Mandicevschi